"De ce-ul" personal al fondatorului Claudiu-Traian Simedru

Am pus fundația site-ului romaniasigura.ro, având în minte dorința de a trăi într-una din cele mai sigure, echilibrate și evoluate societăți umane. Gândind global, dincolo de limitările timpurilor și paradigmei actuale, această dorință este mai mult decât posibilă, atâta timp cât avem căutarea de a ne educa și de a acționa în acest sens, împreună cu cei cu care rezonăm.

Totul ține de înțelegere, de nivelul propriu de înțelegere din care luăm decizii și acționăm, deschizând astfel linii temporale cu trările necesare creșterii noastre. Principiul „Cauză și efect” este universal valabil.

La momentul când, aflându-mă în ultimii ani de liceu, am luat decizia să mă pregatesc pentru admiterea într-o școală militară de subofițeri, am făcut-o pentru timpul relativ scurt de scolarizare, de doi ani, o școală subvenționată de stat, la finalul căreia salariul a fost cât al părinților, laolaltă. Interesul a fost banii și statutul de militar, cu beneficiile arătate de cei care promovau sistemul. Părinții, neavând mai multe resurse financiare să ne susțină pregătirea în profesii liberale, erau împăcați cu alegerea mea și într-un fel afișau o mândrie când au aflat că am intrat la școala de subofițeri, neștiind, la fel ca mine, în ce mă bag. Are câteva beneficii sistemul, dar de obligații nu prea se vorbea de către promotorii școlii.

Imediat după finalizarea școlii militare, în lipsa educației financiare, fiind bun de creditare pentru bănci, cu un așa-zis loc de muncă sigur la stat, am făcut primele credite, îndatorându-mă mai mult decât puteam duce în caz de criză, iar lațul sistemului se strângea în jurul meu fără să realizez că respectivele credite mă leagă tot mai mult de un sistem care te vrăjește bine la început și te dezamăgește în anii de activitate ce urmează. La încadrarea pe funcție, în anul 2003, încă existau în sistem cadre din fosta securitate, cu o gândire și comportament de „atotstăpânitori”, ce funcționau pe principiul cadourilor făcute de sărbători, ori înainte sau după controale, superiorilor de la capitală, ce funcționau în același fel. Am văzut „șefi” premiați pentru rezultatele cantitative ale subordonaților din teren, cu prime salariale ce erau aproape cât salariul. Nu a contat că finalitatea judiciară era sub 5% pentru constatările făcute, ori că majoritatea amenzilor date nu se plăteau. Nici măcar faptul că același CNP apărea pe mai multe procese verbale în aceeași lună. Nu, nu conta. Conta doar faptul că numerele mari aduceau prime salariale șefilor și ceva resturi celor din teren care băgau mare ca să depășească constatările din luna anterioară. Știu toate astea deoarece eram subofițerul care administra procesele verbale din tot județul și camera de corpuri delicte. Ce mai știu este că raportam rezultatele cu numere mari la IPJ, aceștia raportau la IGPR, care raportau la MAI, ca mai apoi să se ajungă la Guvern, iar ei dădeau mai departe la UE. Cam așa am ajuns noi, într-o perioadă relativ scurtă, să ne fabricăm o imagine de "hoți și curve ai Europei", încât la plecarea la muncă în altă țară să ne știm locul din coada clasamentului și să acceptăm cu capul plecat un preț cât mai mic pe ora de lucru.

De unde știu?
Din propria experiență, căci după instalarea crizei financiare ce a culminat la 1 iunie 2010, cu tăierea salariilor în sectorul bugetar, am mai rămas doar un an în sistem, iar anul următor, de ziua mea, în vara anului 2011, mi-am facut cadou demisia, plecând la muncă în Paris. Am luat-o de la zero în construcții, renunțând astfel la studiile făcute cu gândul de a crește în cariera militară. O carieră în care dacă aș mai fi continuat, m-ar fi afectat la fel ca pe mulți alții din multe puncte de vedere, dar mai ales al sănătății. Având egoul dezvoltat, tare m-aș mai fi consumat să fiu subordonatul unora ce nu merită să facă parte din corpul cadrelor militare.

Am investit parte din banii câștigați cu greu pe șantierele pariziene, în cursuri de dezvoltare și educație privată, fiind însetat de evoluție și cu dorința de a reuși să-mi schimb definitiv viața, iar după exact cinci ani frumoși și grei, cu un mega burnout psihic și fizic, am încheiat socotelile cu Franța și am ales revenirea în țară. Dacă la 19 ani, plin de entuziasm, luasem examenul la școala militară, la 29 renunțam dezamăgit la cariera militară, dar porneam spre Paris plin de entuziasm pentru ceva ce nu știam cum o să fie, în anul 2016, la vârsta de 34 de ani, dădeam din nou reset vieții, revenind acasă cu și mai mult entuziasm. Am petrecut în Franța exact cinci ani, iar lecțiile învățate au fost pentru mai multe vieți. Atât eu, cât și soția mea, am învățat să traim altfel și am ales să o facem în continuare acasă, în Romania.

Am simțit că este important să pomenesc câteva aspecte importante, pentru a descrie „De ce-ul personal” și implicarea mea în activități de educație financiară și antreprenorială a copiiilor și tinerilor, pe lângă munca mea ca și consultant de asigurare în regim de brokeraj.

Consider că într-o societate echilibrată și evoluată, tinerii nu mai sunt vrăjiți cu joburi „sigure” in sistemul de stat ce nu iși mai are sensul la fel ca altădată. Într-o societate educată, civilizată, implicarea cetățenilor în viața comunității face ca aparatul de stat să fie administrat și condus mai usor, cu costuri de funcționare reduse, cu foarte puțini indivizi aflați în starea de lipsire de libertate, pentru fapte antisociale. O societate cu reguli clare, axată pe susținerea și dezvoltarea membrilor săi și promovarea respectului reciproc, în care fiecare este apreciat pentru autenticitatea sa, reprezintă o societate a viitorului. Unitatea în diversitate, poate fi deviza unei astfel de societăți.

Cât timp rămânem captivi vechii gândiri, astfel de organizări sociale sună a utopie, însă diferența dintre cei care deja trăiesc astfel și ceilalți, o face dorința continuă și faptele de zi cu zi ale curajoșilor care construiesc prin felul lor de a fi un astfel de trai ca model pentru toți.

Domeniul asigurărilor, cu programele pentru studii, educația financiară și spirituală, serviciile financiare, sunt parte din factorii care ajută la instalarea înțelegerii ce duce la echilibru și evoluție. Site-ul romaniasigura.ro își propune să fie parte din fundația unei astfel de civilizații evoluate, un pilon de susținere al viitorului visat de multe generații. Cu siguranță nu va fi ușor, dar nici imposibil.

Deși mi-a fost tare greu, nu aș schimba nimic din trările și experiența de până acum, fiind recunoscător chiar și pentru cele mai dificile momente, căci ceea ce a pus mai multă presiune pe mine, m-a ajutat cel mai mult să mă schimb, să îmi doresc echilibrul și evoluția.

PS. Am fost tare dezechilibrat din multe puncte de vedere și consider că drumul găsirii echilibrului propriu și a factorilor ce susțin evoluția, mi-a fost chemarea și destinul și îmi sunt hrana sufletească, ceea ce mă duce mai departe pe acest drum fascinant al construirii unui nou fel de a fi împreună.

Cu deosebit respect,
Claudiu-Traian Simedru, veșnic entuziast și cu suflet curios de copil.